PROIECTE

ACȚIUNI:

Speciile vizate de proiect, sunt specii strict protejate prin Directiva Habitate, unele dintre acestea aflate în stare de conservare nefavorabilă în România. Proiectul va avea un rol demonstrativ, urmând a fi testate la scară mică tehnici de îmbunătățire a favorabilității habitatelor forestiere aplicate cu succes în alte țări Europene.

În parcelele selectate împreună cu proprietarii terenurilor se vor realiza următoarele acțiuni concrete de conservare:– Veteranizare arbori debilitați prin îndepărtarea inelară a ritidomului și crearea de găuri tip cuib de ciocănitoare. Arborii vizați sunt cei debilitați, uscați sau în curs de uscare;– Păstrarea de arbori rezervă după tăierile definitive;– Crearea de cioate însorite prin prelucrarea de arbori uscați pe picior (iescari);– Instalarea de cutii cu rumeguș/litieră lipite de arbori ca surogat pentru arbori seculari;– Crearea de mici grămezi semi îngropate de lemn mort din lemnul obținut din procesul de veteranizare si prelucrarea lemnului mort pe picior;– Tăierea tufișurilor din jurul lucrărilor de conservare efectuate.

Deoarece alte insecte pot provoca daune economice pădurii (ex. defoliatori, insecte xilofage neprotejate prin Directiva Habitate) vom dezvolta o acțiune demonstrativă prin utilizarea de feromoni ca metodă de îndepărtare a populațiilor nesustenabile. Acțiunea, care este o alternativă la utilizarea insecticidelor în zonele protejate, va fi aplicată experimental. Pentru a facilita replicarea metodei se va realiza o sesiune de instruire în teren la care vor participa factorii interesați.

OBIECTIVELE PROIECTULUI:

Obiectivele proiectului sunt:– creșterea conectivității între parcelele cu păduri seculare din Carpați prin îmbunătățirea condițiilor de habitat pentru coleopterele saproxilice protejate în 22 zone din situl Natura 2000 Putna-Vrancea;– creșterea conștientizării rolului coleopterelor saproxilice protejate și a habitatelor în care acestea se dezvoltă pentru menținerea biodiversității și a unei stări fitosanitare bune a fondului forestier, precum și creșterea implicării factorilor interesați în activitățile de protecție a acestor specii cheie;– actualizarea practicilor de protecție a comunităților de coleoptere saproxilice utilizate de factorii interesați de conservarea biodiversității și managementul fondului forestier din arealul proiectului și din România, precum și transferul și replicarea tehnicilor cele mai potrivite în alte zone;– elaborarea și aprobarea unui plan național de acțiune pentru speciile de coleoptere saproxilice cu areal în Carpați protejate prin Directiva Habitate (Rosalia alpina* croitorul alpin, Osmoderma eremita* gândacul sihastru, Cerambyx cerdo croitorul mare al stejarului, Morimus funereus croitorul cenușiu și Lucanus cervus rădașca), ca metodă de promovare a utilizării pe scară largă a unor măsuri active de conservare.

DESPRE PROIECT:

Carpații sunt printre cele mai importante centre de biodiversitate din Europa, datorită gradului mare de împădurire și a prezenței unor suprafețe importante cu păduri seculare. Practicile silviculturale din trecut nu au avut mereu biodiversitatea ca obiectiv central al gospodăririi fondului forestier. Deseori arborii seculari sau arborii maturi vătămați au fost recoltați selectiv, rezultând parcele forestiere cu structuri și compoziții lipsite de heterogenitate. În unele zonele, astfel de practici au dus la păstrarea unui număr foarte mic de arbori seculari și cantități reduse de lemn mort, periclitând habitatele speciilor de coleoptere saproxilice protejate prin Directiva Habitate, cum ar fi Rosalia alpina* (croitorul alpin), Osmoderma eremita* (gândacul sihastru), Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului), Morimus funereus (croitorul cenușiu) și Lucanus cervus (rădașca).

Astfel de specii erau considerate în trecut ca fiind dăunători biotici, astfel că metodele silviculturale legale sau informale căutau să reducă pe cât posibil cantitatea de lemn mort prin lucrări de igienă, inclusiv recoltarea arborilor uscați sau în curs de uscare, rupți sau colonizați de insecte saproxilice. În trecut, în unele situații s-au aplicat inclusiv tratamente aviochimice cu insecticide, care au redus inclusiv diversitatea organismelor utile pentru reziliența pădurii.

LIFE ROsalia – Conservarea insectelor saproxilice din Carpați

PARCUL NATURAL

PUTNA-VRANCEA

Contact:

Despre noi

Parcul Natural Putna-Vrancea are drept scop protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică; de asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

Urmărește-ne!